h1

Timp

august 18, 2009

Un cer plin de stele, o patura ce-ti acoperise pana si urechile, o melodie pe al carei ritm te leganai usor si mii se ganduri pe care trebuia sa le pui in ordine. Cu toate astea , trecea fiecare seara fara sa simti. Iar, cand intorceai privirea incet , fara pic de zgomot, vedeai cum timpul alearga in jurul tau. Iti doareai sa prinzi macar o secunda din el,  sa traiesti secunda aia o vesnicie.

Iar apoi, cand vantul ti-a mangaiat usor fata, ai intors privirea… si timpul… isi continua drumul spre vesnicie.

Scrieti un comentariu